Soarele calm rasare peste o noua zi. Afara este liniste. Este o zi de vara, si bate foarte putin vantul. Nu este cald, este numai bine, putina racoare. Vantul bate incet si face sa fosneasca cateva frunze pierdute. Fosnetul frunzelor este linistitor. Orele se scurg cu grija.

Orele trec si pentru oameni totul parca reincepe. Viata isi revine la cursul ei normal. De la ora 8 bulevardele capitalei se aglomereaza. Mii de masini merg haotic. Galagie multa. Stres si multe intrebari. F paseste peste pragul casei. Este dimineata. Pentru el ziua este doar un nou inceput ce trebuie trait la maxim. Scoate bmx-ul din garaj. Se urca pe el si pedaleaza. Se vede cu un coleg. Discuta si se plimba cu bicicleta.

Separat undeva sub soare intr-o camera alba… o masa mare troneaza. O masa din lemn de nuc. Masa priveste impunatoare in restul camerei goale. Si aici este liniste.

F pedaleaza prin mijlocul unui oras, unui oras foarte aglomerat. Mii de masini, mii de sunete… mii de suflete… 2 milioane de locuitori… si tot atatea masini. F traverseaza podul Grant cu bicicleta altaturi de colegul sau. Drumul este aglomerat si sinuos. Poluare si mult trafic. Pedaleaza pe bulevardul Turda. Trec de cateva blocuri si ajung la un cot al bulevardului la stanga, unde pe dreapta se gaseste un mic parculet… cu un loc de joaca pentru copii.

Masa mare priveste in camera. Ceva apare in plus in aceasta incapere. Masa se deterioreaza.

In spatele acestui parculet se afla o strada, strada Abrud. F si cu colegul sau traverseaza parculetul si ajung pe strada. F se da jos de pe bicicleta. Infata sa apare o minune. Un copil mic. O fata, blonda. F intreaba: „Cati ani ai? Raspunsul nu intarzaie sa apara, 5 anisori. Colegul ii sugereaza sa plece. Timpul trece. F il opreste spunand: Mai stai putin. F priveste fata. Fata cu parul blond, o fata inocenta priveste la F. Pauza si tacere. Liniste si haos.

Masa isi dezleaga misterul. Da intradevar in camera apare ceva nou. Este chiar un pahar, care sta cu impertinenta pe masa. Masa il avertizeaza… paraseste-ma. Paharul se face ca nu aude, sau poate nu intelege. Tensiunea creste. Atinge limite insuportabile. Totul plezneste. Galagie si haos. Masa vibreaza cu putere. Paharul tremura. Sticla este sub presiune. Tot universul se misca. Stres si haos interior. Tensiunea depaseste orice limita. Vibratiile ating limita maxima. Paharul se spage cu zgomot. Da, paharul se sparge. Sunetul de reverberatie umple camera.

Si aici tensiunea este maxima. Este cald. Fata inocenta nu simte nimic, dar F simte, simte foarte multa ura. O pocneste. Da, F pocneste fata cu toata forta. O tornada loveste in sufletul gol. Haos si liniste. F fuge. Fuge vazand cu ochii. Se urca pe bicicleta si zboara. Trecutul moare in urma, inocenta dispare si timpul se pierde, adrenalina navaleste.

Mii de cioburi de sticla umplu camera simpla. Totul doare. Masa inca mai tremura, nu s-a oprit.

Poate masa si paharul nu au existat. Da cele doua nu au existat niciodata, dar F si fata au existat.

Soarele apune si linistea se scurge. Pace si trecut.

Anunțuri