Ea imi spune ca vrea sa ma vada. Ii este dor de mine, dar nu m-a vazut de doua zile. Imi intinde o discutie. Ma intreaba daca m-am suparat ca mi-a spus asta. Nu face sens, nici eu nu fac. Jucam un teatru ieftin. Ma aplec peste masa si ridic pachetul de Dunhill. Scot o tigara si o aprind. Ma simt cumva stresat de intrebarile acestea fara sens pe care le pune. Retez ultima ei intrebare, cu o intrebare de-a mea. Realizeaza ca a impins bariera si acum da inapoi. Imi spune sa uit tot ce a zis. Dar eu stiu foarte bine ca nu se poate acest lucru, este o gresala si ramane marcata undeva in creier. Aroma ma invaluie. Ma simt totusi liber, asa ca ii spun ca nu m-am suparat. Nici nu aveam de ce. Ea vrea sa schimbe subiectul, dar nu este in stare. Dupa cateva minute de pauza arunca o melodie in joc. Este o modalitate de scapare. Liniste. Imi dau seama ca am invins, dar nu am castigat nimic. Tigara s-a terminat.

Anunțuri