M-am tot gandit eu asa si am realizat ca poate ar fi bine sa revin. Nu ar fi ceva senzational si exceptional. O recunosc, sunt un scriitor modest cu dorinte multe. Ei bine, din pacate pentru mine si pentru voi, eu nu pot sa ma abtin, asadar o luam de la capat. O umbra de indoiala exista in orice decizie, dar trebuie de multe ori sa luam o decizie clara si care sa zapaceasca in cele din urma totul. Scriu, scriu si iar scriu, dar asta nu inseamna nimic, imi place sa cred ca exprim ceva si ca din tot ceea ce scriu cineva intelege cate ceva. Am realizat ca mult mai important decat autorul este cititorul, fiindca autorul nu exista fara un cititor, la fel cum un tren nu exista fara sine. Pot sa mai spun, ca drumul este foarte lung, poate prea lung si suntem ceea ce alegem sa fim, cu tot cu consecinte. Astept comentarii, chiar daca pana acum nu am scris decat un mic paragraf dintr-o lume imaginara aruncata in haos.
Literatura este ca o fantana arteziana, prea neclara ca sa faca sens si prea uda ca sa poata fi structurata. Restul e aberatie.

Anunțuri